SUMAR
Bahna
câțiva nori
Sâmbătă
10/5°C
Duminică
14/2°C
Luni
18/8°C
I. Prezentarea descriptivă și grafică
Comuna Bahna este localizată în regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în partea de sud-est a județului Neamț, este așezată în zona de contact a culoarului Siretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din sud-estul depresiunii Caracu- Bistrița. Este formată din 9 sate și din punct de vedere administrativ face parte din județul Neamț. Comuna se învecinează cu județul Bacău prin vecinătatea satelor Galbeni și Cârligi din comuna Filipești, iar spre est, tot din comuna Filipești, satele: Oniscani și Harlești, la vest, comuna Racova din județul Bacău și la nord, comuna Moldoveni, satul Hociungi, la nord-vest, comuna Romani, satul Siliște, județul Neamț.
Din punct de vedere fizico-geografic comuna Bahna se suprapune zonei de contact a culoarului Siretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din sud – estul Depresiunii Cracău-Bistrița.
Teritoriul Comunei Bahna, cuprinzând satele Izvoare, Băhnișoara, Broșteni, Țuțucanii din Vale, Țuțucanii din Deal, Liliac, Arămeștii și Bahna (incluzând azi și satul Urzici), urca pe versantul piemontan sarmato-pliocen, alcătuit din pietrișuri, situat la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515m). O parte a comunei se află pe o terasă de 70-90 m a Siretului , în vreme ce o altă parte se află pe un fragment din terasa Siretului de 130-140 m.
Suprafața totală a comunei Bahna este de 5.720 ha, din care aproximativ 972 ha intravilan şi 4.748 extravilan. Cea mai mare parte din teritoriul administrativ al comunei este acoperit de suprafețe agricole (4.289 ha).
Accesibilitate
Comuna Bahna se află la o distanță redusă față de 3 centre urbane, respectiv la aproximativ 10 km față de orașul Buhuși din județul Bacău, la o distanță de 22 km față de orașul Roman din județul Neamț și la distanță de 45 km față de orașul Piatra Neamț.
Principalele căi de acces spre comună sunt reprezentate de drumurile județene DJ 159, respectiv DJ 159B (Izvoare –Bahna- Hociungi) care asigură accesul către municipiul Piatra Neamț, județul Bacău și către comunele limitrofe.
În prezent cele mai apropiate aeroporturi de comuna Bahna sunt Aeroportul Internaţional Bacău (34 km), Aeroportul Internaţional Iaşi (111 km) și Aeroportul Internaţional Suceava (130 km), distanțe ce pot fi parcurse cu mașina într-o jumătate de oră pentru cel mai apropiat aeroport și în maxim două ore pentru aeroportul din Suceava.
II. Repere istorice și tradiții
Pe teritoriul comunei Bahna și a împrejurimilor sale s-au descoperit, în ultimele decenii, numeroase vestigii arheologice care dovedesc că și în această microregiune începuturile vieții umane coboară mult spre zorile istoriei în spațiul vechii Dacii.
În stadiul actual al cercetărilor se poate afirma că cele dintâi comunități umane au trăit pe aceste plaiuri încă din epoca nouă a pietrei, cu deosebire din neolitic. Urme de locuire din neolitic, aparținând marelui complex cultural Cucuteni, s-au descoperit prin cercetări de suprafață și descoperiri întâmplătoare, în mai multe puncte din microregiune. În apropiere, la Est de Bahna, respectiv la Aldești, s-au efectuat cercetări arheologice sistematice într-o așezare aparținând culturii Cucuteni, cu o vechime de peste 5.000 de ani.
Zona în care se află vatra comunei Bahna cu împrejurimile sale, a fost intens locuită și în vremea statului geto-dacic, respectiv în epoca Burebista-Decebal.
O întinsă așezare a carpilor, din secolele II-III, a fost descoperită, și în parte cercetată, pe raza satului Izvoare (fost Ruptura), comuna Bahna pe Dealul Poiana.
Importante așezări din secolele VIII-IX, care pot fi atribuite populației vechi românești s-au descoperit la Izvoare-Bahna. Așezarea din secolele VI-IX de la Izvoare-Bahna a fost descoperită în primăvara anului 1971 cu prilejul unor cercetări de suprafață efectuate într-o microregiune situată la limita dintre județele Bacău și Neamț, pe terasele din dreapta Siretului.
Cercetările arheologice efectuate la Izvoare-Bahna, timp de aproape un deceniu și jumătate, au dovedit, că în acest loc, numit ”La pod HărBahna”, există o succesiune de așezări, din cele mai vechi timpuri și până aproape de zilele noastre.
Tradiţiile şi obiceiurile păstrate la nivelul comunei Bahna fac parte din categoria obiceiurilor dedicate sărbătorilor de iarnă: capra, pluguşorul, bandele de mascaţi şi spectacolul de urături de la sediul Primăriei în ziua de 31 decembrie.
De-a lungul timpului dintre cele mai vechi obiceiuri s-au păstrat: ceata de urători, capra cu alai, căiuţii şi mersul cu uratul cu ursul. În zilele de Crăciun se merge cu steaua şi se obişnuieşte ca familiile şi rudele să se viziteze. În ultima zi a anului, spre seară, cetele de urători încep să meargă din casa în casă pentru a ura. În prima zi a Anului Nou, copiii umblă cu semănatul (sorcovitul), iar gospodarii primesc cetele de urători.
Personalități marcante
Una dintre personalitățile marcante ale comunei Bahna este profesorul Jean Ciută. Este un nume pe care locuitorii comunei îl cunosc și îl prețuiesc foarte mult. Istoric, cadru didactic, director de unități de învățământ prestigioase, ziarist, om politic, profesorul Jean Ciută, originar din comuna Bahna, este o prezență activă, chiar și la vârsta de 91 de ani.
Ioan Ciută este un om apreciat de generaţii întregi, asupra cărora şi-a pus amprenta în calitate de dascăl. Şi-a ales această profesie din pasiune, schimbând cărarea vocaţională la vârsta formării unei cariere. Deşi iniţial se pregătise pentru o muncă de birou, ce consta în cifre şi rapoarte, facultatea de istorie a fost, se pare, acel „ce-i al tau e pus deoparte”, salvându-l de la monotonie, dar şi de la regimul strict al armatei, care era pe atunci obligatorie. Un om valoros, căruia i-a placut cartea, şi care a devenit o eminenţă în domeniul său, este acum o minune a vieţii, lăudându-se şi cu darul longevităţii.
Profesorul doctor în științe geografice, Victor Andrei, născut în comuna Bahna realizează lucrarea care este căutată şi astăzi de specialişti, pentru conţinutul ştiinţific deosebit „Încercare asupra climatologiei oraşului Piatra-Neamţ”. A colaborat la: „Preocupări didactice”, „Revista Geografică Română” (Cluj), „Moldova de Sud” (Tecuci), „Buletinul Societăţii Române de Geografie «Danubius»” (Galaţi), „Natura”, „Terra”, „Buletinul de Ştiinţe Geografice” (Bucureşti), „Reformatorul” etc.
III. Climă, vegetație și sol
Așezarea comunei Bahna la intersecția meridianului de 26 grade și 47 secunde longitudine estică și a paralelei de 46 grade si 46 secunde grade latitudine nordică determină un climat temperat continental caracterizat prin:
- Veri călduroase cu temperatura medie lunară pe timp de vară de 20 – 30°C;
- Ierni aspre cu temperatura medie lunară cuprinsă între -10 – 40°C;
- Nivelul precipitațiilor anuale se încadrează între 250 – 500 mm;
- Existența vânturilor de Nord;
- Existența amplitudinilor termice anuale cele mai mari (diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură înregistrată într-un an).
Regimul climato-meteorologic – Clima din această microregiune, în care se situează vatra comunei Bahna, este temperat-continentală, specifică Podișului Moldovei. Prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9 grade C, cu valori medii ridicate în luna iulie (19-20 grade C), datorită expoziției estice, dar fără inversiunile termice specifice Luncii Siretului, în sezonul rece. Precipitațiile scad pe măsura descreșterii altitudinii, însumând sub 600 mm/an. În timpul verii precipitațiile au deseori caracter torențial provocând creșterea rapidă a debitului pâraielor ce traversează teritoriul comunei, cu deosebire a pârâului Turbata.
Circulația maselor de aer, puternic continentalizate este influențată de orientarea N-S a culoarului Siretului și de altitudinea mai redusă a dealurilor subcarpatice din vest. Dominante sunt vânturile ce bat dinspre nord, iarna, care pot genera temperaturi sub -30 grade C și viscole. În restul anului bat vanturi dinspre vest și nord-vest.
Vegetația – este reprezentată de subetajului gorunului la limita vestică a regiunii, iar în rest subetajului șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul etc, unii arbuști (sânger, păduncel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind înlocuite de silvostepă secundară, pondere mare au suprafețele cultivate cu plante de câmp pe terase, iar pe terenurile în pantă s-au extins fânețele, izlazurile, livezile și într-o mică măsură cultura viței de vie.
Solurile – reflectă diferențierile altitudinale și de pantă, pe podul teraselor apar cernoziomuri slab levigate, iar pe frunțile acestora cernoziomuri degradate. În cadrul versantului piemontan apar soluri argiloluviale cenușii, în stadii diferite de podzolire, în funcție de intensitatea proceselor erozionale, iar în sectoarele cu exces de umiditate din jurul izvoarelor și din lunci apar soluri hidromorfe.
IV. Relieful
Asezat in partea central -estica a Podisului Moldovei, comuna Bahna este caracterizata de un relief cu aspect colinar, cu un grad mare de fragmentare, sub forma unor culmi interfluiviale orientate de la nord spre sud si separate de o retea hidrografica consecventa.
Dispozitia ordonata a culmilor si alungirea acestora pe distante mari, dau reliefului un aspect montan.
V. Apele
Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Bahna apartine bazinului hidrografic Siret.
Ape subterane – Pânzele freatice bogate, situate la mică adâncime în vecinătatea pâraielor Turbata, Băhnișoara și Precista, asigură apa potabilă pentru toate satele din zonă. În câteva puncte, între care cel de la „Pod la HărBahna”, se află un număr important de izvoare, cu apă potabilă de o calitate deosebită.
Ape de suprafață – Teritoriul comunei Bahna este brăzdat de pâraiele Turbata, Băhnișoara și Precista, care își au izvoarele în dealul Runcului. Aceste pâraie s-au adâncit mai întâi în formațiunile piemontane, iar apoi în depozite nisipo-argiloase sarmațiene ușor erodabile, scoțând la lumina zilei pânza freatică.
Cele trei pâraie au văi asimetrice, cu versantul drept mai abrupt. Toate aceste trei pâraie au un regim torențial, prezentând mari creșteri de debit și nivel în timpul ploilor sub forma de aversă.
VI. Solul
Multitudinea factorilor pedogenetici si a condiţiilor de solidificare a dus la o mare diversificare a invelisului de sol din teritoriul Bahna.
Din punct de vedere geotehnic , in comuna Bahna toate terenurile de fundare (90%) aparti formatiunii acoperitoare, alcatuita din sedimente noi, cuaternare, neconsolidate si care constituie terenuri dificile de fundare.
În comuna Bahna solul este utilizat astfel : 19,15%- suprafata impadurita, 66,92% – suprafata arabila , 0,017% suprafata cu vita de vie, 0% – suprafata cultivata cu livezi si 8,22% – suprafata acoperita cu pasuni si teren neproductiv 0,58%.
VII. Resurse naturale
Resursele naturale reprezintă totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană. La nivel local stadiul de dezvoltare economică și socială, starea mediului și condițiile de trai ale populației se află într-o relație direct-proporțională cu valorificarea resurselor naturale prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât și a celor regenerabile și prelucrarea lor în procese necesare vieții.
Principalele resurse naturale ale Comunei Bahna sunt reprezentate de pământ, care este folosit în preponderență pentru culturi agricole, păduri și de izvoarele naturale cu apă potabilă de o calitate deosebită. De asemenea, pe teritoriul comunei există importante depozite de gaz metan, în satele comunei există 20 de sonde de extracţie gaz metan funcţionale exploatate de Romgaz S.A.
VIII. Fondul funciar
Suprafața totală a comunei este de 5.706,36 ha din care suprafața agricolă reprezintă 75,16%, în timp ce suprafața de teren intravilan ocupă 971,9532 ha
IX. Resurse hidrografice
Asemănător comunelor limitrofe, la nivelul comunei Bahna apa pentru consum este asigurată din surse subterane și de suprafață.
Comuna Bahna este străbătută de pâraiele Turbata, Băhnișoara și Precista, ce aparțin bazinului hidrografic al râului Siret și își au izvoarele în dealul Runcului. Aceste pâraie s-au adâncit mai întâi în formațiunile piemontane, iar apoi în depozite nisipo-argiloase sarmațiene ușor erodabile, scoțând la zi pânza freatică.
Cele trei pâraie au văi asimetrice, cu versantul drept mai abrupt. Pâraiele Turbata și Băhnișoara confluează la est de satul Cârligi și formează un con de dejecție pe terasa de 5-7 m, iar pârâul Precista se varsă tot în pârâul Turbata pe raza comunei Filipești, în lunca Siretului. Toate aceste trei pâraie au un regim torențial, prezentând mari creșteri de debit și nivel în timpul ploilor sub forma de aversă.
X. Fondul forestier
Una din cele mai importante resurse regenerabile, de pe teritoriul comunei Bahna, este reprezentată de pădurile care se întind pe o suprafață de 1.093 ha, reprezentând 19,15% din fondul funciar al comunei.
XI. Fauna
Comuna Bahna este caracterizată de o faună reprezentativă zonei de deal și silvostepă secundară. Speciile de mamifere cel mai des întâlnite sunt rozătoarele, căprioara, mistrețul, lupul și vulpea. Speciile de păsări prezente pe teritoriul comunei sunt ciocănitoarea, privighetoarea, rândunica, vrabia și cioara. Animalele domestice cel mai des întâlnite în gospodăriile comunei sunt păsările de curte (găini, gâște și curci) și mamiferele (oi, capre, vaci și cai). Izolat se practică și creșterea albinelor.
X. Resursele antropice
Din punct de vedere al numărului de locutori și al suprafeței pe care o deține, Regiunea de dezvoltare Nord – Est este cea mai mare regiune de la nivelul României. În ciuda acestui avantaj demografic, Regiunea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de dezvoltare. La nivelul anului 2017 Produsul Intern Brut al Regiunii Nord – Est se cifra la 86,984,00 milioane lei în anul 2017, reprezentând doar 10,13% din PIB-ul de la nivel național.
Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, comuna Bahna este traversată de șoseaua județeană DJ159, respectiv DJ159B. Drumurile comunale au o lungimea totală de 14,47 km și aproximativ 35% dintre acestea sunt pietruite. Cu toate că anual se realizează lucrări de întreținere și reparații ale drumurilor existente, calitatea infrastructurii este slab calitativă, necesitând ample lucrări de reabilitare și modernizare.
În anul 2013, fondul locativ al comunei Bahna era format din 1.526 de locuințe, întinse pe o suprafață de 53.382 m². Din numărul total al locuințelor un procent de 99% este reprezentat de locuințele proprietate majoritar privată, locuințele proprietate majoritară de stat regăsindu-se într-un procent de 1%.
Comuna Bahna nu dispune de un sistem de alimentare cu apă și de canalizare. Astfel, în lipsa unui sistem de alimentare cu apă funcțional, instituțiile și gospodăriile comunei se aprovizionează cu apă din fântânile proprii.
Comuna Bahna nu dispune în prezent de o rețea de alimentare cu gaz metan, cu toate că pe teritoriul comunei există 20 sonde de extracție a gazului metan funcționale.
Referitor la mediul de afaceri local, conform Oficiului Național al Registrului Comerțului, în comuna Bahna activeaza in acest moment, octombrie 2020, un numar de 52 societăți dintre care 14 cu profil agricol, 16 domeniu de activitate comert, 4 cu activitate de servire a bauturilor( baruri), 4 cu activitati in domeniul contructiilor, 4 cu profil de transport, 1 service auto, un cabinet veterinar, un cabinet stomatologic si restul alte activitati.
La nivelul comunei Bahna există 2 cabinete medicale în cadrul cărora își desfășoară activitatea 2 medici și 2 asistente, 2 puncte farmaceutice și un cabinet stomatologic.
XI. Resursele energetice
În conformitate cu rezultatele Studiului privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, micro-hidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională, Regiunea de dezvoltare Nord- Est deține un potențial ridicat în producerea de energie solară, energia eoliană și biomasă.
Cu toate acestea, comuna Bahna este amplasată într-o zonă cu potențial redus de valorificare a energiei solare, dar, în schimb, cu un potențial ridicat al producerii energiei eoliene, fiind situată într-o regiune al cărei relief este caracterizat de prezența colinelor fragmentate de numeroase văi, favorabilă exploatării curenților de aer.