Cadrul fizico-geografic

Din punct de vedere fizico-geografic comuna Bahna se suprapune zonei de contact a culoarului Siretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din sud - estul Depresiunii Cracău-Bistrița.

Teritoriul Comunei Bahna, cuprinzând satele Izvoare, Băhnișoara, Broșteni, Țuțucanii din Vale, Țuțucanii din Deal, Liliac, Arămeștii și Bahna (incluzând azi și satul Urzici), urca pe versantul piemontan sarmato-pliocen, alcătuit din pirtrișuri, situat la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515m).

O parte a comunei se află pe o terasă de 70-90 m a Siretului , în vreme ce o altă parte se află pe un fragment din terasa Siretului de 130-140 m.

HIDROGRAFIA
Teritoriul comunei Bahna este brăzdat de pâraiele Turbata, Băhnișoara și Precista, care își au izvoarele în dealul Runcului. Aceste pâraie s-au adâncit mai întâi în formațiunile piemontane, iar apoi în depozite nisipo-argiloase sarmațiene ușor erodabile, scoțând la zi pânza freatică.

Cele trei pâraie au văi asimetrice, cu versantul drept mai abrupt. Pâraiele Turbata și Băhnișoara confluează la est de satul Cârligi și formează un con de dejecție pe terasa de 5-7 m, iar pârâul Precista se varsă tot în pârâul Turbata pe raza comunei Filipești, în lunca Siretului. Toate aceste trei pâraie au un regim torențial, prezentând mari creșteri de debit și nivel în timpul ploilor sub forma de aversă.

Pânzele freatice bogate, situate la mică adâncime în vecinătatea pâraielor amintite, asigură apa potabilă pentru toate satele din zonă.
În câteva puncte, între care cel de la „Pod la Hărmănești", se află un număr important de izvoare, cu apă potabilă de o calitate deosebită.

CLIMA
Din această microregiune, în care se situează vatra comunei Bahna, este temperat-continentală, specifică Podișului Moldovei. Prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9 grade C, cu valori medii ridicate în luna iulie (19-20 grade C), datorită expoziției estice, dar fără inversiunile termice specifice Luncii Siretului, in sezonul rece.
Precipitațiile scad pe măsura descreșterii altitudinii, însumând sub 600 mm/an.
În timpul verii precipitațiile au deseori caracter torențial provocând creșterea rapidă a debitului pâraielor ce traversează teritoriul comunei, cu deosebire a pârâului Turbata.
Circulația maselor de aer, puternic continentalizate este influențată de orientarea N-S a culoarului Siretului și de altitudinea mai redusă a dealurilor subcarpatice din vest. Dominante sunt vânturile ce bat dinspre nord, iarna, care pot genera temperaturi sub -30 gradeC și viscole. În restul anului bat vânturi dinspre vest și nord-vest.

SOLURILE
Reflectă diferențierile altitudinale și de pantă, pe podul teraselor apar cernoziomuri slab levigate, iar pe frunțile acestora cernoziomuri degradate. În cadrul versantului piemontan apar soluri argiloluviale cenușii, în stadii diferite de podzolire, în funcție de intensitatea proceselor erozionale, iar în sectoarele cu exces de umiditate din jurul izvoarelor și din lunci apar soluri hidromorfe.

VEGETAȚIA
Spontană aparține subetajului gorunului la limita vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul,etc, unii arbuști (sânger, păduncel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind înlocuite de silvostepă secundară, pondere mare au suprafețele cultivate cu plante de câmp pe terase, iar pe terenurile în pantă s-au extins fânețele, izlazurile, livezile și într-o mică măsură cultura viței de vie.
Vinurile obținute, de regulă "hibrid" sau"indigenă", sunt curate, gustoase, preferabile celor întâlnite deseori în marile restaurante din oraș.